Gripa

Generalități: Gripa este o infecție zoonotică acută a căilor respiratorii cauzată de virusurile Influenza, cu potențial epidemic și pandemic foarte ridicat prin contagiozitatea sporită, precum și prin apariția periodică de noi tulpini virale. Virusurile Myxovirus influenzae fac parte din familia Orthomyxoviridae, materialul genetic aflat în componența acestora fiind de tip ARN. Există 4 tipuri de virusuri gripale: A, B (responsabile de epidemiile sezoniere), C (fără potențial epidemic) și D (afectează strict animalele). La nivelul anvelopei virale prezintă două antigene de suprafață, respectiv hemaglutinina (HA), care facilitează pătrunderea virusului în celule și neuraminidaza, cu ajutorul căreia copii ale virusului inițial se desprind de celula infectată. Mutațiile genetice care se soldează cu apariția unei noi tulpini virale presupun apariția unei variante modificate de hemaglutinină sau neuraminidază. În prezent sunt identificate 18 tipuri de HA și 11 tipuri de NA. Apariția unei noi tulpini cu potențial epidemic înalt se produce de obicei printr-o mutație la nivelul antigenelor de suprafață care suferă ulterior un ”salt” între specii, îndeosebi de la pasăre la om.

Transmitere: Virusurile gripale se transmit cel mai adesea direct, prin inhalarea de aerosoli infectanți emiși de către o persoană bolnavă, dar se pot transmite și indirect, prin intermediul obiectelor contaminate cu secreții respiratorii de către bolnav.

Contagiozitatea este estimată la peste 90%, cu variații mari în funcție de tipul și tulpina virală, durata contactului, distanța dintre persoane, etc… Foarte important de reținut este că persoana infectată este contagioasă cu câteva zile înaintea debutului clinic și circa o săptămână după primul simptom.

Semne și simptome: Febră înaltă (>38.5°C), frisoane, tuse (inițial seacă, ulterior productivă), rinoree, dureri în gât, cefalee, alterarea stării generale, scăderea apetitului, mialgii, artralgii, stare de slăbiciune. La copii pot apărea semne digestive precum greața, vărsăturile și diareea.

Evoluție: În marea majoritate a cazurilor, este o boală autolimitată, cu dispariția treptată a simptomelor în aproximativ 7 zile, dar există și cazuri severe, afectând în special vârstnicii, gravidele, indivizii cu afecțiuni cronice, în cadrul cărora evoluția bolii este spre insuficiență respiratorie acută, necesitând internare și tratament de specialitate.

Diagnostic: În prezența simptomelor de gripă, bolnavul se poate adresa medicului de familie sau  unității de primiri urgențe (UPU) în vederea efectuării unui test rapid antigenic Influenza A + B, sau poate opta pentru achiziționarea unui test din farmacie.  În formele ușoare sau medii se va recomanda în general tratament la domiciliu, formele severe sau cele care survin la pacienți cu comorbidități importante vor fi direcționate către o clinică de boli infecțioase.

Tratament: În formele ușoare, tratamentul care vizează atenuarea sindromului febril, inflamator și algic împreună cu o alimentație echilibrată si un regim hidric corespunzător pot fi suficiente.

!Aspirina este contraindicată!

Gripa beneficiază de tratament etiologic cu Oseltamivir (Tamiflu/Segosana/Ebilfumin) pentru administrare orală și Zanamivir (Relenza) pentru administrare inhalatorie, acestea având eficacitate terapeutică proporțională cu precocitatea inițierii tratamentului și se adresează în special formelor medii sau severe de boală și indivizilor la risc menționați anterior, dar numai la recomandarea unui specialist.

Profilaxie: Măsurile de profilaxie colectivă vizează igienizarea riguroasă a mâinilor, utilizarea măștii de protecție în aglomerații umane de către indivizi simptomatici sau de către persoanele la risc și gestionarea corectă a deșeurilor infecțioase (șervetele, batiste, măști, etc…), care au venit în contact cu secreții patologice. Dinamica epidemiologică a gripei este în continuă monitorizare de către autorități naționale, europene și internaționale, pentru detectarea precoce de noi tulpini cu potențial epidemic, urmând a acționa în cauză cat mai repede prin măsuri de limitare a transmiterii și eforturi pentru adaptarea formulei vaccinului antigripal.

Cea mai eficienta metodă de profilaxie împotriva gripei rămâne vaccinarea, care vreme de peste 75 de ani și-a demonstrat atât eficiența cât și siguranța asupra diminuării mortalității și a formelor severe de boală.

În România, se utilizează vaccinuri tetravalente (2 tulpini A și 2 tulpini B), începând cu două doze la distanță de minim 28 de zile și continuând cu rapeluri anuale administrate în timpul lunilor reci (octombrie-martie). Vaccinurile actualmente comercializate sunt administrate pe cale injectabilă intramusculară/subcutanată sau inhalatorie: